FMI:creştere economică de 3,5-4% în 2012
Jeffrey Franks, sefului misiunii FMI in Romania, a spus, astazi, la bilantul misiunii de evaluare comuna a FMI, Comsiei Europene si Bancii Mondiale ca se prevede "o crestere de 1,5% in 2011, crestere sustinuta de exporturile puternice si de un an agricol bun", iar ca cresterea economica este prevazuta la 3,5-4%, pentru 2012.
Totusi a subliniat ca exista si riscuri "semnificative" care ar putea face ca aceasta crestere estimata sa fie mai mica: mediul international si problema absorbitiei fondurilor europene.
"Aceasta este a doua evaluare din acordul preventiv care permite autoritatilor sa utilizeze resursele doar in caz de nevoie. Dupa aprobarea comitetului vom disponibiliza aproximativ 480 milioane euro asistenta din partea FMI. La nivelul misiunii noastre, am ajuns la un acord asupra evaluarii", a mai spus seful misiunii FMI.
"Inflatia a inceput sa scada si ne asteptam ca aceasta scadere sa continue pe fondul unei recolte agricole bune. Cu toate acestea, este posibil ca inflatia sa se mentina peste tinta de 5% stabilita de BNR, la sfarsitul acestui an", a mai spus Franks.
Seful misiunii FMI a laudat si autoritatile de la Bucuresti, precizand ca "progresele au fost bune, toate criteriile de performanta au fost indeplinite".
Jeffrey Franks insista asupra necesitatii absorbtiei fondurilor UE: "Trebuie sa impulsionam absorbtia fondurilor Uniunii Europene. Fondurile asteapta sa fie utilizate pentru investitii. Trebuie sa ne concentram pe gestionarea eficienta a proiectelor. Exista o ameliorare a procedurilor, dar absorbtia fondurilor in Romania continua sa fie dezamagitoare"
Un alt punct din discursul lui Franks face referire din nou la companiile de stat care au nevoie urgent de "o infuzie de capital si management privat". Liderul invita Guvernul sa fie mai ambitios in demersul de privatizare a companiilor de stat din domeniul energetic si al gazelor, subliniind ineficienta pastrarii companiilor slab administrate care dauneaza atat companiilor cat si statului si mai ales cetatenilor.
Seful misiunii FMi a mai spus si ca ar fi neintelept din partea sa si a Guvernului sa faca promisiuni legate de o posibila majorare salariala. "Guvernul va lua o decizie referitor la cat de mare va fi cresterea (salariilor bugetarilor -n.r.) sau momentul in care va fi adoptata. Nu ar fi intelept nici din partea mea, nici din partea lor, sa spunem in acest moment care va fi decizia. Din punctul lor de vedere (al Guvernului – n.r.) exista spatiu pentru creşterea salariilor, dar trebuie sa asteptam pana la acel moment pentru a fi siguri. Cresterea salariilor poate avea loc doar daca exista un numar satisfacator de angajati in sistemul bugetar. Exista inca o supraangajare in sectorul public", a declarat Jeffrey Franks.

Cofinanţarea proiectelor UE scade de la 15% la 5%
Guvernele sarace, corupte sau incompetente au parte de clementa Comisiei Europene. Planul Comisiei Europene (CE) de a reduce de la 15% la 5% cofinantarea pe care sase state UE trebuie sa o asigure la accesarea fondurilor UE ar putea genera, in cazul Romaniei, economii de pana la 714 milioane de euro, a anuntat institutia.
Masurile propuse ar trebui sa contribuie la relansarea economiilor care se confrunta cu cele mai mari dificultati la nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia si Ungaria, se arata intr-un comunicat al CE. Statele vor putea sa-si diminueze contributia in cadrul cofinantarii intr-o perioada in care bugetele nationale se confrunta cu presiuni considerabile. Contributia UE va creste la 95%, daca acest lucru va fi solicitat de unul dintre cele sase state.
In total, pentru cele sase tari implicate impactul maxim va fi de 2,9 miliarde de euro. Pentru Grecia, masura va produce o economie de 879 milioane de euro, pentru Romania de 714 milioane de euro, Portugalia – 629 milioane de euro, Ungaria – 308 milioane de euro, Letonia – 255 milioane de euro si Irlanda – 98 milioane de euro. "Aceste propuneri constituie un raspuns exceptional la circumstante exceptionale. Accelerarea acestor fonduri, impreuna cu programele de asistenta financiara, demonstreaza angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea si competitivitatea tarilor cel mai grav afectate in urma crizei financiare, contribuind in acest mod la un fel de "Plan Marshall" pentru redresarea economica”, a afirmat presedintele CE, José Manuel Barroso.
Planul are caracter exceptional si va lua sfarsit cand statele membre vor inceta sa primeasca fonduri prin programele de asistenta financiara.
Intentia CE privind modificarea sistemului de cofinantare a fost anuntata de Financial Times. Cotidianul britanic noteaza ca lipsa fondurilor care trebuie asigurate de fiecare tara, coruptia si administratia necorespunzatoare sunt motive pentru care unele dintre cele mai sarace state UE nu reusesc sa acceseze banii europeni pusi la dispozitie, o situatie ciudata in spatiul comunitar, unde guvernele duc lupte grele pentru a obtine o parte cat mai mare din bugetul european.

Rectificarea bugetară încalcă legea
Proiectul de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanţelor încalcă legea responsabilităţii fiscale pentru că sumele suplimentate la cheltuieli sunt alocate pentru capitole care exced aria permisă de actul normativ, potrivit Consiliului Fiscal.
Prin proiectul de rectificare bugetară, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, cheltuielile la bugetul general consolidat au fost majorate cu 2,98 miliarde de lei, depăşind plafonul de 194,4 miliarde aprobat de Parlament pentru anul 2011. „Deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 prevede derogarea de la prevederile art. 16 al Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal consideră regretabilă practica de a eluda printr-un act normativ regulile instituite prin Legea 69/2010 pentru promovarea disciplinei în execuţia bugetară", se arată în opinia Consiliului.
Proiectul de rectificare nu îndeplineşte prevederea din legea responsabilităţii fiscale conform căreia cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
Membrii Consiliului afirmă că, deşi majorarea de cheltuieli poate fi justificată parţial de necesitatea plăţii arieratelor, suspendarea temporară a prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare creează un precedent care poate genera în viitor şi alte derapaje de la principiile unei politici fiscal-bugetare responsabile şi predictibile.
În plus, recursul la derogare de la regulile instituite de legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu este de natură să contribuie la stabilirea unui cadru credibil şi predictibil de derulare a politicii fiscal-bugetare, subminând astfel unul dintre scopurile pentru care legea a fost asumată şi promovată de autorităţi.
Proiectul de rectificare bugetară prevede majorarea cu aceeaşi sumă atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetului general consolidat, menţinând ţinta de deficit bugetar asumată pentru acest an la 4,4% din PIB.
Autorităţile susţin că majorarea proiecţiei veniturilor bugetare se datorează pe de-o parte performanţei mai bune a veniturilor din accize înregistrate la finele primului semestru al anului, această categorie de venituri fiind revizuită ascendent cu 1,6 miliarde lei, şi, pe de alta parte, unui plus de venituri la nivelul TVA (+550 mil. lei) şi veniturilor nefiscale (+876 mil. lei), generat de implementarea unei scheme de stingere „în lanţ" a arieratelor bugetare.
Conform acestei scheme, 1,4 miliarde de lei vor fi transferaţi din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat astfel încât în final aceste transferuri să conducă la stingerea unor obligaţii restante către buget.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă, compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.
Realocări de fonduri
Ministerul Agriculturii – 910,3 milioane lei, din care 735 milioane lei pentru „asigurarea condiţiilor necesare" absorbţiei a circa 626 milioane euro din FADR.
Ministerul Administraţiei şi Internelor – 696,1 milioane lei, din care 37,4 milioane lei pentru programul privind Infrastructura de Date Spaţiale în Europa al ANCPI.
Ministerul Transporturilor – 1,6 miliarde lei, din care 300 milioane lei pentru achitarea de către CNADNR a lucrărilor pentru autostrăzi, 515,6 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile aferente Programelor ISPA şi 130 milioane lei pentru majorarea capitalului social la CFR.
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului – 300 milioane lei, pentru proiecte derulate prin CNI şi ANL.
Ministerul Economiei – 140,3 milioane lei, pentru pentru programul „cardul Mihail Kogălniceanu" şi acordarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor la CNH.
Ministerul Comunicaţiilor – 11,58 milioane lei pentru achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software, 5,44 milioane lei suma pentru plata despăgubirilor civile aferente proceselor avute pe rol.
Ministerului Sănătăţii – 349,5 milioane lei pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Stingeri de datorii
Ministerul Transporturilor – 799,4 milioane lei pentru acoperirea obligaţiilor de plată ale CFR Călători şi CFR
Ministerul Administraţiei – 302,7 milioane lei pentru achitarea obligaţiilor către furnizorii de energie termică.
Ministerul Finanţelor – 248,1 milioane lei, reprezentând fonduri alocate unităţilor administrativ-teritoriale pentru plata TVA în cadrul proiectelor ISPA în sectorul de apă.
Ministerul Agriculturii – 115,3 milioane lei, reprezentând datorii ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,„Gheorghe Ionescu Siseşti" către bugetul de stat
Ministerul Economiei Comerţului – 79 milioane lei pentru achitarea obligaţiilor „Nuclearoelectrica" faţă de RAAN.
Ministerul Apărării – 12 milioane lei pentru achitarea obligaţiilor companiei Romavia.

Top 10 la datorii către stat
Opt din primii zece cei mai mari datornici la bugetul de stat la 30 iunie 2011 erau companii de stat, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscal (ANAF).
Cumulat datoriile celor zece agenţi economici se ridică la 4,08 miliarde de lei (962 milioane de euro).
Pe primul loc în clasament se situează, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani cu o datorie de 1,86 miliarde de lei (circa 440 milioane de euro). Restanţele CNH doar la bugetul de stat sunt mai mari decât datoriile cumulate ale celorlalţi cinci mari datornici din clasament – 1,83 miliarde de lei.
Locul secund în top este deţinut de CFR SA, a cărei datorie se cifra, la 30 iunie, la aproximativ un miliard de lei, mai exact 998,34 milioane de lei (235 milioane de euro).
Poziţiile 3 şi 4 în clasament sunt deţinute de alte două companii din sectorul feroviar de stat, şi anume Electrificare CFR (260 milioane de lei sau 61,45 milioane de euro) şi CFR Marfă cu 249 milioane de lei (58,81 milioane de euro).
Ultima poziţie din top 5 îi aparţine Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO), care datora bugetului de stat la finele primului semestru o sumă de circa 190 milioane de lei (44,7 milioane de euro).
Aşa cum se poate vedea primele cinci cele mai datornice companii sunt cele din sectorul minier şi cel feroviar, ambele administrare de statul român.
Următoarea poziţie în top este deţinută, de altfel, tot de o companie din sectorul feroviar. Este vorba de Telecomunicaţii CFR, care avea la 30 iunie datorii în valoare de 139 milioane de lei (32,8 milioane de euro).
Pe locurile 7 şi 8 se află două companii private, de această dată, care s-au aflat în topul datornicilor şi la finele primului trimestru. Cele două societăţi sunt European Food şi Silo Impex. Compania deţinută fraţii Micula, prezenţi în Top 300 Capital, a acumulat până la 30 iunie 2011 la bugetul de stat restanţe în valore de 134 milioane de lei (31,65 milioane de euro). În urmă cu şase luni, adică la finele anului trecut, potrivit datelor Fiscului, European Food avea o datorie la bugetul de stat de 79,8 milioane de lei, sumă care poziţiona compania fraţiilor Micula pe locul 9 în topul celor mai mari datornici.
Următoarea clasată, Silo Impex 2007 SRL, a reuşit să achite o mică parte din datoriile restante de la 31 decembrie 2010. Atunci societatea avea de achitat o sumă de 91,81 milioane de lei, iar la 30 iunie soldul era de 90,8 milioane de lei (21,43 milioane de euro).
Ultimele două companii din top 10 sunt Electrica Serv cu datorii de 78,6 milioane de lei şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) cu 76 milioane de lei (17,95 milioane de euro).

sursa: www.vremuriactuale.blogspot.com